Citeam comentariile la un articol despre “minutul de aur” al unui prim episod din serialul Anielapus pe seama slitului personajului Radu. Dupa o saptamana agitata mi-am amintit ca am un blog in parasire si ca as putea sa mai scriu si despre media 
. Asa ca incerc sa scriu un text de weekenend:
“Minutul de aur” este o sintagma la care veti gasi multe rezultate in google si parcurgerea lor defineste ”minutul de aur” drept un concept de PR care foloseste minutul cu audienta maxima drept indicator de potential al unei emisiuni, post, slot canal etc.
“Urechile de pluta” … nu au rezultate la cautari pe google. E si firesc. E o expresie ad hoc care alatura Urechea : unul din principalele canale de receptie al oamenilor, cu Pluta: un material care absoarbe vibratiile sonore … deci fix mijloacele prin care s-ar putea transmite mesaje dincolo de Ureche.
Ce legatura exista intre cele doua? Hai sa vedem:
Inainte de a fi concept de PR “Minutul de aur” era un indicator de research fara prea mare utilitate directa in publicitate pentru ca este greu previzibil si din cauza asta nu este monetizabil. De ce nu este previzibil? pentru ca el nu este rezultat al unui produs, faptul ca la un moment dat intr-o emisiune se intampla ceva spectaculos nu are cum sa-ti atraga alti telespectatori pentru simplu fapt ca ei n-au de unde sa stie ca se intampla ceva spectaculos. De aici avem doua discutii:
1. analiza peakurilor de audienta (”minute de aur”) poate da informatii despre situatiile care genereaza oportunitati de audienta: cele mai multe legate de ce se intampla pe restul canalelor: pauze publicitare, schimbari de emisiuni, generice, rupturi in emisiuni pot genera migratii. Zonele de migratii mare dezvaluie ”cel mai mare credit” din “cosul de canale” al celor care migreaza … si astfel avem informatii importante date de “minutul de aur” din zonele cu switch in flow-ul de audienta.
2. analiza “minutelor de aur” poate da informatii privitoare la patternuri de comportament: peakuri in filme => taieturi pentru calupuri, peakuri in transmisii sportive=> insertii grafice, peakuri imediat inainte de ore fixe => inceperea stiri cu ceva secunde inainte de ore fixe, peakuri pe asteptare inainte de meciuri, peakuri pe declarariile de dupa mici … etc etc
De ceva vreme s-a descoperit o intrebuintare de PR pentru “minutul de aur” … intai am crezut ca-i zaharel pentru ”investitorii prospectati” apoi am crezut ca-i “oblojire de orgoliu” pentru investitorii care-si finanteaza statutul de moguli, apoi am zis ca-i incercare de a creste preturile pe audiente in scadere, intre timp m-am convins ca-i abordare strategica de vanzari prin crearea de imagine pe care intermediarii cumparatorilor de publicitate nu se mai obosesc s-o analizeze. Chiar asa, la ce bun sa zici ca maximul nu e medie, ca reachul nu e rating, ca programul nu e break, ca PR-ul nu e aditiv de GRP?
Partea hazlie vine din faptul ca la PR e nevoie sa vorbesti cu targeturi mai mari (ca doar nu va asteptati sa dea comunicate diferite pentru publicul larg si pentru publicul de “specialitate”) si la targeturile mari e nevoie sa povesti si despre produs ca sa poti sa te astepti la un trial. Si din acest overlap de targeturi apar ciudatele adiacente intre minutul de aur si slitul unui personaj sau altul.
Ce era cu urechile de pluta? Nimic special, doar ma intrebam cum ar fi daca urechea exterioara ar fi de pluta, cate vibratii ar transmite printr-un canal auditiv de pluta? cata presiune ar ajunge pe un timpan de pluta? cat s-ar transmite la ciocanelul de pluta? apoi la nicovala de pluta, apoi la scarita de pluta … fereastra ovala de pluta ….. si in final dupa ce trece din pluta in pluta ce semnal ar mai ajunge la creier ?