zice Grigore Alexandrescu in Boul si Vitelul , si noi o repetam cu incantare copiilor nostrii convinsi fiind ca e doar o fabula, apoi ne miram cand il vedem pe Ontanu cum stinge tigara in pumnul unei angajate
sau cum Basescu il face pe unu “gaozar” sau pe alta “tiganca imputita”, ca sa nu mai amintesc de mai vechile ”mai animalule” si “niste golani” sau de mai noile declaratii ale “ostasului” sau ale “tribunului”.
Toate astea sunt insotite de un zambet tamp al victimelor si de multimea de aplaudaci de pe margine.
S-atunci stau sa ma intreb e “fabula” sau e un fel de miorita politica la romani sau poate doar un manual “de sef”, ca daca stau bine si ma gandesc cred ca situatia de sef “corector” o gasim raspandita mult in societate (de la caminele de copii pana la armata, trecand prin scoala, cluburi sportive …. ).
linkul video via Andressa
[...] http://www.parvan.ro/?p=138 RSS [...]
Cum iti explici pasivitatea asistentei, a presei, a romanilor pana la urma?
Prin puterea politica “discretionara”. Adica prin existenta unor norme politice, umane, individuale … care sa guverneze exercitarea actului politic.
Si in absenta normelor astora intervin norme adhoc preluate de prin mediile de provenienta ale jucatorilor.
+ un evident spirit mioritic al romanilor, care prefera sa “zica precum popa”, “sa plece capul” sa … , ca la urma urmei nu se stie cand ai nevoie de un “barosan” pt o autorizatie, un contract, un loc de munca etc.